miercuri, 28 octombrie 2009

Amsterdam - prima zi - dream like life

Si-am revenit din mica escapada in Amsterdam, un oras care mi-a placut in mod special fata de tot ce am vazut pana acum. Poate mai putina cultura si arta decat in capitale ca Paris sau Viena, dar unitatea lui ca oras, ospitalitatea localnicilor si apa (water, water everywhere) care-l face atat de romantic, m-au impresionat pana la gandul "m-as muta oricand aici". Iar limba nu este un obstacol, fiindca in Amsterdam toata lumea vorbeste engleza, magazinele au preturi in engleza, oamenii de varsta a treia pe care i-am intalnit pe strada au reusit sa-mi dea indicatii in engleza. Incredibil cat de confortabil m-am putut simti, cat de usor te poti acomoda si cat de fascinante sunt cladirile lor, casele inalte si inguste cu geamuri lungi, fara perdele, astfel ca din strada puteai trage cu ochiul la intimitatea localnicilor. Canalele si bicicletele - nu cred ca m-as putea plictisi vreodata de asa ceva, as zice, mult mai tari decat iarba.

Ce poti face intr-un weekend in Amsterdam si ce sa nu ratezi...

First day---->

Inca de la aeroport mi-am dat seama ca e greu sa te pierzi prin Amsterdam, peste tot gasesti indicatoare, totul e simplu de inteles, incotro trebuie sa o iei ca sa ajungi unde vrei. Am ajuns la Central Station in cam 15 minute de la aeroport, iar acolo ni s-a dezvaluit Amsterdamul, cu apa multa, cu sute de biciclete roind - domnisoare in fuste scurte pedaland cot la cot cu domnii la costum, cu servieta in "portbagaj" ducandu-se la serviciu. La inceput ni s-a parut haotic, bicicletele aveau totala prioritate fata de masini, fata de pietoni, desi era rosu la stop, majoritatea biciclistilor erau invitati de catre soferi sa treaca. I was Amazed:asa ceva nu se va intampla niciodata la noi in tara. Si e trist si-ti vine iar sa-ti iei campii si sa pleci in lume, departe de Bucuresti(cel putin).

Ne-am urcat in tramvai si cu cateva indicatii din partea unei fete, de altfel foarte dragute si aranjate, feminine, fetele din Amsterdam, am coborat la faimoasa piata Albert Cuyp, iar de acolo am ajuns mergand inca vreo 5 minute pana la Bicycle Hotel - motelul la care ne-am cazat, nimic fancy, dar un motel dragut, intim, curat si cu gazde foarte, foarte primitoare. Am lasat bagajele la receptie (ajunseseram la ora 9 a.m), am platit 195 euro 2 pers/ 3 nopti inclus Breakfast ;)), am primit de la receptie o harta cu principalele obiective turistice, magazine, restaurante si apoi ne-am dus sa "luam pulsul orasului".

Trebuie sa mentionez ca in aeroport am facut o afacere, zicem noi, destul de buna: ne-am cumparat cardurile I AMSTERDAM pentru 72 de ore, pe care am dat 56 euro si care includ un ghid, intrari gratuite sau reduceri la mai multe muzee, vouchere la anumite magazine si cafenele si un abonament pe mijloacele de transport. A fost o miscare foarte buna si le recomand, mai ales atunci cand faci un maraton in Amsterdam.

Prima oprire a fost la Museumplein, unde am vizitat Van Gogh Museum - perioada de inceput a pictorului, am petrecut ceva timp aici, mi-a placut in mod deosebit. Apoi, avand parte de o vreme neasteptat de insorita, desi destul de frig, am savurat prima cafea in Amsterdam, am facut si noi poze la brandul "I amsterdam" si am respirat aer olandez. Apropos de asta, inca nu vazusem sau mirosisem niciun fum de iarba :)

Au urmat Rijkmuseum si nu imi amintesc de ce, am ratat Vodkamuseum, dar "I'll be back". Apoi am luat-o la pas pe Damrak, in Piata Dam ne-am pierdut printre turisti, jocuri, chioscuri cu diverse bunatati pe care cheltuiai lejer 10-15 euro fara sa stai prea mult pe ganduri. Obiectivul nostru urmator a fost Nemo Science Museum, unde ne-am jucat si ne-am minunat ca niste copii pana la inchiderea muzeului. Este un centru in care sa intelegi cum functioneaza anumite elemete fizice si chimice, iti sunt explicate practic unele dintre "problemele" din scoala generala la aceste materii. Foarte fain, ne-am distrat, desi eram nemancati de cand am coborat din avion.

Ne-am intors apoi spre hotel, asta ca se ne vedem si noi camera in care urma sa dormim cateva ore. Asadar, ne-am cazat la ora 6 p.m :)) iar dupa jumatate de ora am ales sa luam masa intr-un restaurant recomandat de baiatul de la receptie. Un restaurant incredibil de mic si de aglomerat, in care se servea mancare asiatica, practic, am mancat la aceeasi masa cu olandezi, arabi si britanici. A fost o experienta interesata, ce sa zic:))

Evident ca apoi am luat-o din nou la pas, tocmai pana in Damsquare, iar de acolo un politist ne-a aratat drumul catre Red District, ironic, nu? Aici, viata bate filmul. Domnisoarele din vitrinele rosii (pe care nu am putut sa le pozam foarte clar fiindca "It's illegal to take pictures" ) te invitau languros in camerele micute, in timp ce, pe canale se strangeau pentru somnul de seara, zeci de gaste, rate si lebede la veghea sex-shop-urilor, muzeelor erotice sau cabinelor porno. Oh,da si lista poate continua. Ai spune ca este o depravare totala, ca oamenii asita traiesc intr-un haos promiscuu, dar de fapt este vorba de mentalitate, de oamenii care nu fac excese, care stiu sa se simta bine fara sa-i deranjeze pe altii, fara violenta si fara a ma afecta pe mine cu ceva.

Am stat intr-un coffeeshop cu britanci, irlandezi si australieni care venisera in Amsterdam doar pentru un weekend (si te mai miri ca totul este scris in engleza la ei) si care s-au aratat foarte interesati sa vorbim despre Romania :)) oh, doamne, un fel de "voi, din lumea a treia, la voi,acolo, cum e?" In fine, drumul spre casa, mi s-a parut ceva mai lung de data asta :D iar cand am ajuns, am picat lati. Go figure!

...m-am intins la scris, asa ca voi contiua cu celelalte zile in urmatorul post :)

marți, 25 august 2009

Coming soon...za trip

Oh, abia astept escapada citadina in Amsterdam. Desi toti se gandesc la ce marfa o sa fie in toate coffe shop-urile fumegande, eu am de gand sa dorm foarte putin si sa ma plimb extrem de mult.. sper doar sa nu ploua tot weekend-ul sau sa cada KLM-ul sau sa nu pot sa-mi iau liber de la munca sau sa ne imbolnavim de AH1N1 sau sa intre vreun BMW in terasa la care beau un suc (foarte probabil chiar pe Lipscani) sau sa...eee.....it wont happen to me, right ? :D

InJoy Amsterdam... :X

vineri, 14 august 2009

Sex in filme si multi, mult bani pentru asta

Desi este o alta stire cretina care contine cuvintele sex si porno dintr-un tabloid romanesc, nu m-am putut abtine sa nu comentez macar putin despre sumele incredibile de bani pe care actritele porno, alea renumite, bineinteles, le castiga si vorba unei dintre ele... "E extraordinar să am orgasm după orgasm şi să fiu şi plătită pe deasupra”. TRUEEEE!!!!

Iata deci cum industria porno nu va intra niciodata in criza nici de bani, nici de sex...ca-i doar aspirina saracului, ba mai mult domnisoarele pricepute la..degustarea castravetilor si care "dau bine pe sticla" au sanse sa castige 3.000 de dolari pe secunda. :| Sincer, astea sunt mai banoase decat divele de la Hollywood.

Mie mi-e greu sa cred asa ceva, este un pret mult prea mare, dar acum, nu stiu eu ce sume se platesc la nivelul cel mai "elevat" de pornografie ....

"Deşi nu mai este în floarea vârstei, Nikki Benz, 28 de ani, unul dintre cele mai renumite staruri porno din lume, câştigă nu mai puţin de 3.200 de dolari pe secundă" Ce bine-ti merge! ;)


sâmbătă, 8 august 2009

Si-au trecut anii..

Bine, nu chiar anii, dar Doamne, de cand n-am mai scris aici. Saracul meu blog pititc aproape ca si-a dat duhul. Nu-i nimic, am sa-ncerc sa-l resuscitez. Multe ganduri s-au perindat pe blank-uri, dar niciunul n-a prins contur de post pe blogul meu, ci mai degraba pe un site mult mai interesant si mai citit decat mucosul meu.

Orisicat, pantofiorii de tinichea mi-au starnit placeri de cuvinte, sala de cinema obscura in care rula "Cea mai fericita fata din lume" si aerul de vara tarzie (sau asa as vrea eu sa fie) mi-au catapultat gandul fix intr-un borcan cu litere catifelate. Fara o idee anume si fara un sens prea logic, astern cateva vorbe aicea caci imi era dor de o exprimare personala dincolo de furtunile din Bucuresti, codul educatiei, pesta pulmonara sau studentii din timisoara care l-au macelarit pe bulibasa. Din amalgamul de sentimente ciudate, de tulburari si neintelegeri, oricum ramai doar tu - esti bandajul pe care-l pun pe rana...

Libertatea e departe si-ar fi fost mai indicat sa sa zica "Libertatea e ceva ce nu se atinge niciodata, dar in cautarea ei merita sa alergi toata viata"..si-atunci clar, vei da cu nasul si de fericire.

cum se scrie la ziar (virtual) Vom reveni cu amanunte.



Bitza-Razboi in doi
Asculta mai multe audio Muzica

vineri, 8 mai 2009

De ce uram taximetristii...

Azi mi-am amintit de ce ii dispretuiesc atat de tare pe taximetristi. Nu am mai calatorit de ceva vreme cu un taxi, dar astazi am fost nevoita sa ma urc intr-o masina galbena. Pe langa toate cliseele, de altfel, total reale de care da dovada un taximetrist, acesta m-a surprins cu niste replici de ultima moda sau poate chiar n-am mai mers eu demult cu taxiul.

A inceput calatoria prin a-si citi ziarul CLICK in timp ce conducea, la propriu..il tinea pe burta, sprijinit de volan si nu eram la vreun stop sau prinsi in aglomeratie, era chiar lejer drumul. Bine, ziarul asta intra in categoria - lectura unui taximetrist, de pe diagonala vedeam titlurile: cei mai taiati sani ai vedetelor, se oprise sa-i studieze...si inca un titlu, ceva cu un anumit X care a devenit peste noapte miliardar intrucat il premiase Click, asa ca omul si-a achizitionat rapid un Q7 si o viloaie... Taximetristul, poate putin invidios si chiar amuzat de "articol" mi l-a aratat zambindu-mi amar : "A dat norocu' peste el, cica e profesor si si-a luat Q7. Pai ce, are el bani de revizie auto si asta daca s-or uita aia de la Audi la el?" Din poza cu pricina l-am observat pe anonimul in costum de blugi, cica e profesor si isi cumpara q7, m-am speriat...ulterior am intrat pe click.ro si am aflat ca era profesor de dans. Irelevant oricum..un episod trist din viata mea. Taximetristul oricum nu-l gasea demn de-un Q7....nu ca el s-ar fi uitat in oglinda.

La urmatoarea intersectie in care trebuia sa dea prioritate, il aud pe soferul meu cu super replica "Hai blondelor, v-ati luat toate permis la Pitesti?" Am simtit aluzia, foarte reusita, cat despre cele trei soferite...niciuna nu era blonda, dar din nou-irelevant! Imediat urmeaza "Hai cu taticu', blondo, trage dreapta si baga-te cu tupeu!" Bine ca a tras dreapta saraca femeie si s-a bagat cu tupeu ca nu stiu ce urma la gura domnului de la volan, care oricum, dupa ce a depasit-o, s-a intors la ea cu o privire crunta si probabil ca i-a indesat ceva carne in frigider pe silent. (apreciez partea cu silent)

Eh, nu a bagat de seama ca eu chiar sunt blonda si poate cine stie, chiar si soferita...n-a avut astfel de griji! Imi statea in varful buzelor sa incep un discurs poate prea feminist, dar m-am gandit ca nu merita ostenteala - cuvintele sunt pretioase in ziua de azi.

Totusi, trebuie sa recunosc ca m-a salutat politicos la plecare si mi-a urat o zi frumoasa! Nici nu putea fi altfel. Si nu spun ca TOTI taximetristii injura in trafic, scuipa seminte pe geam si se baga pe strazi ca si cum ar avea prioritate indiferent cine circula pe acolo, dar o mare parte din ei se comporta ca in cele mai proaste mahalale. Domnul meu nu a facut ceva iesit din comun neaparat, si sunt convinsa ca multi sunt cei cu povesti cu taximetristi foarte savuroase. Si totusi, ce bun e un taxi atunci cand te grabesti, nu? :)

miercuri, 6 mai 2009

Eveniment important in viata mea...D60

In sfarsit, s-a intamplat sa fiu si eu posesoarea unui DSLR si anume unui micut, dar destept Nikon D60 cu obiectiv Nikon AF-S 18-55mm. Diferenta este imensa intre ce am avut pana acum, adica Sony DSC - w200 de tipul P&S de la toate caracteristicile aparatului pana la obiectivul care, desi nu este foarte mare, ma multumeste pentru inceput :)

Am fost sa-l cumpar de la magazinul f64, care m-a fascinat cu toate aparatele foto, obiectivele si umbrele lor din sediu. Ei primesc si comenzi online la f64.ro, dar m-am dus sa-l ridic personal ca sa nu mai platesc curieratul. Desi trecuse de ora 19, atunci cand se inchide magazinul, personalul a fost foarte amabil si m-a primit cu entuziasm, ba chiar au mai asteptat si dupa mine fara sa ma grabeasca in vreun fel.

Asadar, ziua mea a fost ieri, imi mai lipsea tortul, fiindca ar trebui sa mentionez ca Niku' meu a fost cadou de la el ;;) (i se iarta un sfert de pacate la faza asta:D) Acum urmeaza sa invat sa-l folosesc la maximum, sa nu ma plafonez intr-un Auto neoriginal, caci cum se zice..nu conteaza doar obiectivul (aparatul), ci si fotograful. Ma pun pe invatat si pe pozat :D !

Pachetul cumparat de mine este cel din imagine (a costat 1.990lei) :

sâmbătă, 25 aprilie 2009

S-a cutremurat Vodafone...

Ne-au cam zdruncinat placile tectonice suparate pe noi, dar lui Vodafone cu ce i-am gresit? Uite cum, dupa un astfel de eveniment nefericit, la noi, compania de telefonie mobila Vodafone a picat total. De mai bine de jumatate de ora reteaua este blocata, pe cand Orange functioneaza OK, cat despre Cosmote nu mai comentez. Merge Brici! :) Vodafone, rusinica!

miercuri, 22 aprilie 2009

Sarbatori cu coarda

Am trecut cu brio un test de curaj pe care l-am dat sus, la Cheile Rasnoavei, pe fundalul unui peisaj superb cu un cer albastrui, pufos, intre piscuri de munti, mai aproape de Cel care a Inviat decat de deja viii de jos:) Am facut pentru prima data in viata bungee jumping de la cea de-a patra inaltime din Europa (137,5 m), cine stie, poate urmeaza si a doua inaltime din Europa si prima din Romania - la Vidraru (166m), dar nu foarte curand.


Nu o sa ma dau viteaza - my middle name was FEAR! - am tremurat de frig si de frica pana sa ajung sus, credeti-ma calatoria de juma' de ora pana in varf este cea care conteaza cel mai mult. Ai timp sa te gandesti si sa te razgandesti de o mie de ori pana sa faci pasul decisiv. Un pas mic pentru un salt in gol. Unii ar zice ca faci asta din nebunie sau din coolness, n-a fost vorba de niciuna dintre ele, pur si simplu a fost un test, o curiozitate, o dorinta de-ale mele. O data ce ai pasit in gol, there is no way back of course, dar n-ai cum sa regreti cand pentru 2-3 secunde esti in picaj liber, insa viteza nu se simte asa cum ma asteptam. Am deschis ochii si am vazut copacii si paraul de sub mine, dar nu mi s-a parut ca ma apropii atat de vertiginos de ei, frica ma parasise total, eram usoara, libera si intr-un zbor ciudat. Mie mi-a luat mult pana sa ma desprind de nacela cu pricina. Nu va ganditi prea mult acolo sus ca nu mai sariti dup-aia!

Pana la recul totul a fost mai bine decat ma asteptasem si asta pentru ca am sarit dupa indicatiile domnului instructor Mihai Popa (un tip extraordinar). Eh, momentul reculului este atunci cand coarda isi face de cap cu tine, iar tu devii o simpla si neputincioasa marioneta; tot ce poti sa faci este sa-ti protejezi cat de cat capul si sa nu te puna 'al cu coarne sa te apuci de coarda ca te arzi maxim si iti aduci singur
belele grave. Apoi fortele gravitationale se potolesc, iar tu ramai suspendat, atarnand de coarda pana cand baietii te aduc usurel cu picioarele pe pamant. In clipele astea deja te simti mai puternic - u took the plunge. Ajungi pe bancuta de lemn amenajata in munte si mai arunci o privire deasupra ta sa vezi de la ce inaltime te-ai aruncat acum cateva secunde. Te simti bine acum si-ti spui c-a fost prea scurt, ca parca ai mai vrea o data, ca ce tare a fost! .....iti dai seama: s-arata multi viteji dupa razboi, dar pana la urma e dreptul tau...ti l-ai castigat atunci cand ti-ai dat drumul constient sau nu, in gol!

Pe langa bungee-ul urban de pe macarale, la noi in tara te mai poti duce la Vidraru, doar ca pentru incepatori un salt de pe barajul Vidraru este infernal. Doar 14 metri despart coarda de parapet, senzatia este ca te vei face praf, desi nu s-au inregistrat astfel de accidente.

O aruncare costa 100 euro, dar iti pompeaza adrenalina pana-n varful firului de par. Rata unor accidente (nemortale) este de 2 la 9000 din cate am aflat, iar daca urmezi instructiunile expertului Mihai si nu te arunci ca bolovanul ai toate sansele din lume ca dupa sa savurezi filmarea saltului tau. Daca nu esti mare sportiv, vei face febra musculara cam peste tot si te vor durea gleznele mai tare decat alte parti, dar astea trec repede in 2-3 zile. In cazul in care tipi (atat de tare si de mult ca mine) te va durea foarte tare si-n gat:) In rest, vei fi mai bine ca NOU. Have fun!



p.s. dati volumul incet ca eu am zbierat unlike Ionu care n-a zis nici "pss!"....si-acum ma trec fiorii :D



......si saritura lui :)


sâmbătă, 11 aprilie 2009

Muzica si planuri de weekend?

Nu voi ajunge prea curand la un concert al fratilor Kings of Leon si nici la Interpol, dar bine ca m-am dus la Alexandrina Hristov , nu de alta, dar mi se parea foarte greu de gasit fata asta plina de talente. Mi-a placut, putin cam moale, dar au compensat alte elemente :) Coperta albumului este prea creepy...mie nu imi prea place, dar sigur mi-a ramas imprimata pe retina, deci a avut efectul scontat.

Ah, bine, m-a dezamagit maxim ca nu a cantat "Avionul de aur", desi am tipat pe acolo degeaba. Ea n-a vrut si n-a vrut :| Abia astept sa-mi motiveze decizia asta neinteleapta a ei. In urmatorul interviu:D


Cat despre weekend....exista vreo 6-7 targuri la care sa-ti cheltuiesti banii, targuri cu cadouri de Florii, de Paste, cu chestii handmade, voi face o vizita sigur la MTR si la Carturesti. In rest, nu ma prea intereseaza cadourile de Paste si nici nu prea inteleg de ce se dau ...aa..poate ca e ca atunci cand, la slujba de Inviere, aud pe cate unul care, dupa ce a luat lumina, isi suna prietenii si tipa in telefon "La multi ani, ba!" ...da, frate, sa mori tu..la multi ani ;)

luni, 6 aprilie 2009

Incetati cu spectacolul asta ieftin...

M-am sautrat!!! tv-ul duduie Becali, radiourile si blogurile toate duhnesc a Becali, jurnalistii alearga disperati dupa un interviu cu ceilalti membrii ai clanului beeeeecalian. De aproape o saptamana incoace stirea cu Becali deschide jurnale, este analizata si rasanalizata in emisiuni, a generat proteste cu "Free Gigi" (suna clar a frigide...era mult mai bine Free Willy;) ....au iesit acum la lumina specimenele care-l sustin pe marele oier!

Realitatea TV se injoseste grav cu stiri pe banda despre acest rege al Romaniei. De la Ciutacu si Tolo pana la Victor Ciorbea si Adrian Paunescu, subiectul asta sta pe buzele tuturor...mai au un pic si ii inchina si o oda. Am vazut ca reporterii au intrat si in barul in care s-a intamplat jumatate de poveste!! OMG, iti dai seama!??? Tot Realitatea, nu ca ar fi singurul post tv care se hraneste cu painea data de Becali, vor face un sondaj in randul populatiei din care sa reiasa doleantele poporului: il vor pe Becali liber sau la zdup?

Citisem luna trecuta ca Dan Diaconescu dadea din coada, fericit ca a reusit sa otvizeze Romania prin show-urile lui demential de penibile si cretine, eeee..voila: toata presa romaneasca a reusit sa becalizeze Romania prin spectacole ieftine. Asadar, felicitari, flamanzilor, Gigi v-a scos din foame....! ;)

joi, 19 martie 2009

Continuare de la Chiajna...

pentru ca nu voi mai scrie inca o data, dooh, o sa va dau link aici sa vedeti cum a fost pe un camp plin de gunoaie, cu ruine si caramizi cazute, cu oi, vaci, caini si multe ciori --doar eram in Giulesti, haha..joke ;)

So.....inChiajna! (deja incepe sa-mi placa acest cuvant..chiajnaaa)

miercuri, 18 martie 2009

ce am mai facut in ultima vreme. PE SCURT





1. Am fost la ruinele Manastirii Chiajna (se zice ca e blestemata, stiti filmuletul cu Bucuresti, 13 si cei doi tineri care au disparut..bla, bla) dupa o excursie lunga si mocirloasa pe la periferia Bucurestiului, am vazut si eu (cred) pentru prima data lacul Dambovita (cel putin de pe malul asta) si foarte, foarte, excesiv de foarte mult gunoi. A fost putin scary, dar....ce a iesit o sa vedeti mai tarziu :)



2. Radio Guerrilla m-a dezamagit vineri: am auzit o reclama la LIBERTATEA :O:O:O pe acest post, care se declara "quality" si cultural si care are ca motto: "Pentru ca ascultatorii nostri sunt mai inteligenti decat ai lor" .....nu pricep, sa fie criza atat de CRIZA incat Libertatea sa aiba reclama pe Guerrilla? :| dezamagitor si in acelasi timp foarte contradictoriu, target eronat si sper ca am avut eu auzenii...

3. Metropotam are un nou layout. Mai wide, mai aerisit, putin mai serios, cu un home-page mai lung si mai "site" style decat "blog" style..imi place si sper sa va placa si voua! daca nu, Bu Hu! :-??

4. Ii urasc pe meltenii din trafic, CARE se dau mari la volan atunci cand NU au permis si intra in tine pentru ca nu stiu sa faca o plecare din rampa. Evident, tot ei sunt cu gura mare...a fost greseala mea ca ma aflam in spatele lui. DOOOH!!!!


5. El m-a dus in varful muntelui Postavaru si mi-a dat drumu' . A fost o super senzatie si un panorama feerica si Mircea Badea e prost cand zice ca nu intelege de ce se da lumea pe schiuri sau cu placa :| si ca el nu ar face-o niciodata...ti-a expirat spagatu', Mirciulica! ;)

vineri, 6 martie 2009

Interviu cu Andrei Ruse, un tanar scriitor de succes

R.A. inseamna Andrei Ruse, autorul volumului de poezii Black Job si al romanului SONI, un tanar scriitor roman care, de la www.poezie.ro, a ajuns sa-si plimbe personajele prin cartierele din Bucuresti. R.A. a facut furori printre adolescenti cu povestea lui SONI, promovata agresiv prin bloguri si site-uri, fiind si primul roman romanesc cu trailer.

Un interviu cu Andrei Ruse despre Bucuresti si nu numai, puteti citi aici.

marți, 3 martie 2009

Dau 10 pliante cu reclame pe 2 ramuri de copac

Nu sunt eu cea mai eco dintre ECO, dar gasesc mai mult decat inutile pliantele care-mi sunt inghesiute in casuta postala.

In primul rand nu le citesc niciodata, cel mult ma uit sa vad de la cine sunt si le arunc direct in cosul de gunoi/hartii plantat langa lift. (poate ca una dintre cele mai inteligente chestii pe care le-a intreprins administratia blocului meu) In al doilea rand, este mega enervant sa-ti sune la interfon oamenii cu pliante, acesti postasi ai Praktiker, Real, Carrefour s.a. Si nu in ultimul rand, sunt 40 de pagini cu produse si oferte pe care le citesc poate doar cei trecuti de 60 de ani pentru ca nu au nimic mai bun de facut cu timpul lor, 40 de pagini care omoara un copacel pentru o cauza total aberant de superfluua!!!!!

La initiativa steleverzi, o sa-mi lipesc pe cutia postala un abtibild cu "Nu puneti reclame!" , iar aici te poti chiar dezabona de la pliantele pe care nu le citesti si care iti solicita un efort inutil.

Iar pe partea de marketing, spam-urile din cutia mea postala nu ma determina in niciun fel sa ma duc la Real sa-mi iau un kil de portocale sau sa-mi cumpar un ciocan de la Hornbach :| Prefer sa salvez doua ramuri dintr-un pom... :o3

Erou cazut la datorie . . . pentru bani

Am tot vazut stirea cu romanul din Rasnov care a murit "la datorie" in Afganistan!!! Claudiu Chira si-a pierdut viata pe 26 februarie dupa ce masina in care era a trecut peste un dispozitiv exploziv. Tot la datorie in Afganistan era plecat si fratele lui.

La intoarcerea in tara, romanul a fost numit cetatean de onoare al orasului Rasnov. Imi imaginez drama familiei acestui om si durerea pe care trebuie sa o simta mama/sotia lui, dar ce nu inteleg este de ce astfel de cazuri ajung sa devina "cetateni de onoare" sau sa fie ridicati in grad post-mortem. Saracia din Romania l-a impins sa plece la "datorie" in Afganistan?!?!?! Doamne, dar ce datorie trebuie sa aiba UN ROMAN intr-un stat asiatic, alta decat banii! Nevasta a spus ca a plecat ca sa faca rost de bani sa-si cumpere un apartament, cati romani nu sunt plecati peste granite, riscandu-si viata, ca sa aiba un trai mai bun in tara.

Nu conteaza ce fac si cum fac...scopul e acelasi, mijloace diferite? OK, unul aduna capsune, altul tine in mana o arma...dar pentru ce? Stia omul asta pentru ce lupta el pe frontul din Afganistan? De ce americanii vor "pace" printr-un razboi care pare sa nu cunoasca efemeritatea? Nu e vorba de datorie si de patriotism...e strict vorba de bani si de riscurile asumate din momentul in care pleci la razboi. Cu ce e el mai erou decat marinarul roman din Constanta - tata si sot- sechestrat de catre piratii somalezi pe vaporul pe care munceste ca sa-si sustina familia??? Si nu-l vad pe asta cetatean de onoare al Constantei.

Aa....Claudiu Chira era militar si asa se intampla in armata? Inteleg tragedia lor personala, dar nu la rang de natiune....nu a luptat intr-un razboi pe care-l poarta Romania, ci a facut-o pentru ca asta a fost cea mai sigura solutie a sa catre o punga mai mare cu bani...

marți, 24 februarie 2009

ganduri de duzina

Am fost obraznica si mi-am neglijat blogul cu o nerusinare senina ca nocturna de pe Bradu. A trecut si tovarasu' Valentin, a venit si fratele Dragobete, eu am absorbit ca un burete toate pastilele si siropurile de la noua farmacie deschisa pe biroul albastru din camera. N-am mai avut demultisor o stare ...permanenta atat de letargica. Imi bubuie inima, imi doarme trupul, si m-am saturat de ceai. Imi amintesc de Ana care nu bea ceai niciodata intr-o cafenea/ceainarie pentru ca la ea ceaiul inseamna boala...ei bine, dupa zilele astea de pat, somnolenta si droguri tind sa-i dau dreptate. Mi s-a scurs energia in bucatelele de ciocolata din biscuitele din bolul, mai sa fie, tot albastru, iar camera mea, acum bacoviana, e imbujorata de hartia igienica roz ... de peste tot. Nu's vremuri doar cacacioase, ci si mucioase... Clopotul de sticla bate ora inexacta, e fragil si geamul de la nord-vest incepe sa crape...crrrrrrrrack!

vineri, 13 februarie 2009

In curand, bucurestenii se vor da cu gondola si barca pe Dambovita



Sa-l dam uitarii pe Micul Paris, acum Bucurestiul este noul Amsterdam! Sau poate o mica Venetie, numiti-l voi cum vreti, in orice caz, pe raul din Capitala se vor plimba romantic gondolele, in cel mai scurt timp.

Apele Romane si-au dat acordul pentru acest proiect de imbogatire vizuala si cred ei, culturalo-turistica a orasului Bucuresti.

In alte conditii, ar fi o idee minunata sa ne vindem si noi cumva orasul, sa avem si alte puncte de atractie pe langa aurolaci, reminiscentele comunismului si strazi ca Matasari, dar poate ca inainte de barci si gondole, ne-ar trebui o curatire trupeasca si mintala.

Gondole pe Dambovita si vase cu panze ancorate pe lacurile Capitalei este tot ce lipsea din mocirla arhitecturala a Bucurestiului. Am avut palmieri si plaje din Mamaia in centrul orasului, avem in calcul autostrazile suspendate, caprioare prin parcuri si transformarea Capitalei intr-o statiune balneara apud Udrea, acum urmam modelul "Sena din Paris" dupa Ontantu si altii asemenea!!!??!?!!!

Imi si imaginez cum "spalatorii de geamuri" de la stopurile de pe Splai stau si contempla romantic croazierele de pe Dambovita. Sau cum se imbina cele 15 nave, reproduceri fidele ale celor de epoca din secolele XVI-XVIII, cu peisajele dezolante de pe langa lacurile din Capitala.

Initiatorii proiectului, firma MKS Electronik, vor ca cele 15 nave de epoca sa contina si restaurante in functie de specificul navei: englezesc, grecesc, spaniol etc. Oare ce mancare se va servi pe navele de pirati?

Cat despre gondole, acestea nu vor fi manevrate cu un bat clasic de catre un gondolier, ci se vor misca cu ajutorul a doua vasle. Pe care le intrebuintam noi sau cum?

Care sunt preturile pentru o astfel de investitie? O suma totala nu s-a publicat inca, dar navele de epoca ar costa intre 700.000 si 800.000 de euro, in timp ce gondolele ajung la cateva mii de euro.

Nu inteleg ce se petrece cu arhitectii din Bucuresti si care este limita de kitsch pe care o poate suporta bucuresteanul sau daca exista vreuna, dar se pare ca amestecatura din Capitala e sustinuta cu brio de domnul Oprescu.

Poate intr-un viitor sclipitor vom lua gondola ca sa ajungem pe canalul Dunare-Bucuresti...sau poate arde tara de tot pana atunci :-??

Sursa

Droguri? Cine ar fi crezut una ca asta??

"Anchetatorii au confiscat 221 de timbre, 80 de grame de canabis, 36 de grame de rezină de canabis, 10 grame de cocaină, două XTC şi şase grame de am­fetamină." Cum de unde???
Din cluburile cu pretentii, unde vine "lumea buna", gen Bamboo, Frattelli, Gaya si Kristal Club. Doar aici au oamenii bani ca sa dea pe d-astea periculoase, de mare risc...mai ales acu' ca-i criza.

"Membrii retelei distribuiau LCD, amfetamina, rezina de canabis, hasis, cocaina si XTC în zona centrala a Capitalei, în cluburile si loca­lurile de lux, drogurile fiind aduse din Ger­mania, Spania, Italia si Olanda.

Surse din politie spun ca traficantii de droguri îsi desfasurau activitatea în zonele Calea Dorobanti, Floreasca, Piata Romana si Ti­neretului, unde se gasesc cluburile de fite Frattelli, Kristal Club, Bamboo si Gaya."


si tot aia, fanii Vama Veche, raman ultimii drogati ca fumeaza si ei un joint, doua :))

Sursa

joi, 12 februarie 2009

Gaitele, cea mai buna cale a vedetelor tv sa intoxice si teatrul

Sursa foto

Niste oameni sclipitori au avut ideea sa puna in scena o alta versiune a piesei de teatru Gaitele de Al.Kiritescu. Mai exact, in viziunea regizorului Grigore Gonta, cele trei gaite ar fi fost Oana Zavoranu, Adriana Bahmuteanu si Ana Maria Prodan. Adica, sa citesc numele astora de pe aceeasi pagina a distributiei cu nume ca Maia Morgenstern, Adriana Trandafir, Stela Popescu si Claudiu Bleont? It makes me sick..

Da, m-am uitat la Crapatos de vreo trei ori, dintre care o data la clipul cu Nikitabalenasexicioasa care circula pe net. Aseara a fost a doua oara cand am ramas cam 17 minute pe Antena 1 pentru ca mi-au atras atentia domnitele parasutate pe canapeaua din platoul rozaliu.

"Noi discutam aici discutii, nu vrajeala d-asta" , replica unei jurnaliste la BBC...aka Bahmuteanca. Alaturea ii stateau Costin Marculescu ?, Oana Zavoranu si alte doua pipite, habar n-am cine sunt alea. Dupa cum se intreba si Cristi intr-un post...Doamne, de ce exista show-ul asta?? De ce exista Capatos pe Antena 1 si da, de ce se uita lumea la asa ceva, la ultimele tarfe, la niste parazite transformate de media in vedete si acum in actrite artificiale.

Oare Voiculescu s-o fi gandit ca ii compenseaza bretelele lui Tuca din zilele bune cu shoUL chelios?

Si de ce vrea cineva sa produca o piesa de teatru ca GAITELE cu astfel de scame mofturoase ? "De caterinca" o tot dadea in sus si-n jos Crapatos....Au ajuns sa-si bata joc si de piesele grele alte teatrului romanesc..ultimele oaze de cultura batjocorite pentru rating si caterinca?

Imi pare rau pentru cei care vor da banii pentru asa ceva vreodata in viata lor, oricare ar fi motivul, nu vad decat o decadere a statutului tau moral. Cum sa mutileze in halul asta teatrul....de ce o mai numesc piesa de teatru? Nu puteau sa-l tina la titulatura de show cu vagaboande ...de ce combina arta, cultura cu otravurile astea kitschioase....SicK

luni, 9 februarie 2009

Candva un pamant neatins..Vama Veche - o istorie in imagini

Ultima luna este marcata de doua elemente ciudate...turbine eoliene si vama veche. Am tot citit/scris/auzit despre cele doua chestiuni care la prima vedere, nu au nimic in comun...well, they do! Spiritul liber, natura, verdele...(de oricare ar fi el) si poate unicitatea.

Gresit, nu mai e nimic unic cel putin intr-o directie..Vama Veche. Am fost de curand acolo, m-au coplesit tristetea si repulsia in acelasi timp. Un sat murdar, batjocorit, destramat sub ochii neputinciosi ai marii. Am avut destule discutii live si online despre "civilizarea" acestui sat, despre "salvarea" venita din partea lui Mircea Toma & co., despre asflatarea plajei NU A DRUMURILOR din Vama...in fine, nu la asta voi face referire in postul cu pricina, pentru ca deja m-am saturat de argumente destepte si atotcunoscatoare, ci la un trailer al unui documentar excelent facut de Jorj Theodorescu.

Un documentar care vorbeste nu prin cuvinte, ci prin "ceea ce a fost" candva acest pamant neatins... clipul imi aminteste tare de "The Beach" al genialului Danny Boyle...

"
Care este, de fapt, toata povestea acestui documentar? El este filmat intr-o perioada de doi ani, timp de aproximativ doua saptamani in fiecare august, in perioada Stufstock-ului. Fiind un proiect independent, finantarea, productia, regia, filmarea, sunetul si montajul, toate sunt facute de Jorj Theodorescu." via dob.ro Si nu este un manfiest pentru salvare!!!

injoy!








vineri, 6 februarie 2009

Un 2008 povestit in fotografie

O parte din povestile lui 2008 surprinse in fotografii exceptionale, ne-photoshop-uite.

The right hand of a young visitor is silhouetted against a jellyfish exhibition hall at the Ocean Park aquarium-amusement complex in Hong Kong on January 20, 2008. (REUTERS/Victor Fraile)


The head of a male student, still alive, trapped under the debris is pictured at the scene of the church school that collapsed on the outskirts of Haiti's capital Port-au-Prince, November 7, 2008.Italian soccer club AC Milan's newly signed player Ronaldinho of Brazil attends his presentation at San Siro Stadium in Milan, Italy on July 17, 2008. (REUTERS/Alessandro Garofalo)

The year 2008 in photographs (part 1 of 3). This is a multi-entry story, 120 photographs over three days. Watch for part 2 and part 3 tomorrow and the next day. See more HERE

via razvi

miercuri, 4 februarie 2009

Un act live experimental cu Aria Urbana si Discoballs

Muzica electrizanta, visuals si brasovenii de la Aria Urbana au incantat aseara un public select, in Silver Church (ex-Preoteasa).

Cand am ajuns acolo, scena era deja incalzita de baietii de la Discoballs, ex-Travka (Mizdan, Alexei si Christian) care antrenau publicul pe ritmuri stroboscopice si vibrau podelele prin muzica lor experimentala. Mai multe despre concert aici.

luni, 2 februarie 2009

Bean in locul lui Cezar la Suie Paparude


Cezar a venit asa cum a si plecat...usurel, tiptil, tiptil..Cezar a zis "adio" lui Suie Paparude, iar trupa are din nou un nou solist , pe numele lui Bean. Cezar Stanciulescu aka Junkyard a prestat timp de 6 ani pentru Suie. Personal, mi se parea ca stia sa faca show omul , din cate am vazut la cele cateva concerte la care am fost...well, too bad pentru mine si fanii lui Cezar.

Inlocuitorul lui este acest Bean care a experimentat cu
Blanoz, L`orcheste de Roche, Zuza Boys ( dancehall sound system) si pe care Dobrica si Michi au pus ochii de la BestFestul din 2008, in deschiderea caruia a cantat impreuna cu NSK.

Din cate am inteles, baietii au si o piesa noua impreuna, iar maine va fi prezentat oficial la MTV....si speram ca primul concert al lor in formula asta sa fie cel de la Brasov, dupa cum promite el. (mic promotor ce esti ;))

Lui Junkyard ii uram toate cele bune si sper sa-l mai vedem sus, pe scena....

duminică, 1 februarie 2009

sâmbătă, 31 ianuarie 2009

Du-te la film...la Berlin sau la Multiplex

Vreau la Berlin in februarie...daca nu stiai ce vreau de zilele alea cu indragosteala, acum stii...vreau sa mergem la Festivalul de film de la Berlin:D Pe langa 400 de filme care vor fi mai mult sau mai putin dezvirginate in cadrul festivalului, as putea avea parte si de intalniri cu vedete gen Clive Owen (ar fi bine sa apara descaltat), Jude Law, Naomi Watts, Kate Winslet alaturi de Ralph Finnes , Gael Garcia Bernaaaaaal (de cand nu l-am mai vazut), Lukas Moodysson (regizor Lilja 4-ever), britanicul Stephen Frears care o aduce pe "Cheri" si alti regizori/actori la fel de laudati in ale cinematografiei.
Cele mai importante premii care se acorda la Berlinala sunt Ursul de aur si Ursul de argint, sa vedem cine pleaca acasa cu ele. Romania va fi prezenta cu "Katalin Varga", o productie romano-maghiaro-britanica in regia englezului Peter Strickland.

....
in fine, probabil ca 5-15 feb se va desfasura tot in Romania pentru moi .. sad,sad,sad. Totusi, daca ramai acasa, un film la care merita sa platesti scumpul bilet de la Multiplex este "Slumdog Millionaire" , a vorbit si ea despre globurile castigate de acest lungmetraj. Danny Boyle si-a demonstrat inca o data maiestria si a copt un film (low-budget) marca Hollywood - Bollywood (in alt context asta ar insemna ca filmul e praf...) dar Slumdog... are niste personaje de care te vei indragosti, te tine in suspans, te educa, te face sa-l vrei pe tot mai repede, si nu te lasa sa adormi pana la sfarsit...Injoy! :)

joi, 29 ianuarie 2009

Trei recomandari coborate de la munte

In urma unor restructurari survenite in viata mea profesioanla :-j , am decis sa dau o fuga pana la Brasov in timpul saptamanii. Concluzia: mult mai liber si mai aerisit in locurile de obicei pline in timpul weekendului, unde se inghesuie majoritatea bucurestenilor, fie ei anonimi sau vip-uri.
Trei locuri m-au incantat in mod deosebit, total diferite, provenind din medii hedoniste si sentimentale :p

1. Clatitaria "La Republique"- e o idee preluata din Franta, adaptata la Brasov. E un loc micut, intim, cu vreo 5 mese la etaj (destinat fumatorilor) si 3 mese jos de nefumatori ( + terasa pe timpul verii). Meniul include crepe sarate cu preturi intre 7-11 lei/bucata si crepe dulci care costa intre 5-17 lei/bucata, plus cafea si alte bauturi. Mi-au placut decoratiile specifice Parisului..le tour eiffel, le chat noir, un mic tablou cu arborele genealogic al regilor Frantei si alte obiecte menite sa aduca o felie din Paris pe Republicii din Brasov.
Din pacate, clatitaria asta nu s-a deschis inca si in Bucuresti. Mai puteti gasi una in Galati.

2. Am aterizat in alt domeniu..cel al tatuajelor. Yeah, i'm a big fan si nu-mi pasa prea tare daca sunt prea cool, prea la moda, prea extravagante, prea "ti-ai batut joc de corpul tau". Dunt fuckin care!

So... Salonul ELI Tattoo din Brasov. I-am facut o vizita scurta, mi-au placut cei doi artisti de acolo Calin si Gabi, foarte talentati, creativi, grijulii si cu multa, multa imaginatie...si o mana sigura si usoara ;).

Preturile
sunt mult mai mici decat in alte saloane, poti sa si negociezi cu baietii...dar oricum, sunt sinceri si corecti. Pentru un tatuaj de 10 cm2, care in Bucuresti, la faimosul Fashion Tattoo ai da in jur de 200 lei, aici platesti 80 lei.

Ca tot am vorbit de cei doi tattoo artists mai sus...iata aici pagina lui Gabi , el nu este doar pasionat de tatuaje, ci si de motociclete, fiind fotograf profesionist de motorsport. Celalalt component...Calin este membru al trupei de thrash metal - Mada Faca.

Niste artisti, baietii astia...nu-mi sunt prieteni sau ceva, pur si simplu, mi se par foarte buni in ceea ce fac si isi merita banii (care oricum sunt mai putini decat in multe alte saloane).

3. Antagonic..aproape. Expat Kids este gradinita Anei, sora lui. Avem de-a face si cu o chestiune personala aici, dar este imposibil sa nu te indragostesti de copiii arieni de la aceasta gradinita. Trebuie mentionat ca doar unul dintre cei 8 tanci este roman, ceilalti provin fie din tarile nordice, fie din Germania sau Franta.




Te-ai intreba cum se inteleg intre ei sau cu "educatoarele"? Well, minunat, avand in vedere ca ei pricep foarte bine engleza chiar si la varsta de 3-4 ani, chiar daca de multe ori raspund in suedeza, germana sau nu-ti raspund deloc:))




E un loc fascinant, bun pentru exercitii fizice si pentru destresare...iar copiii sunt deliciosi si mega pupabili.

El este Basti...cum sa-i rezisti? :X

sâmbătă, 24 ianuarie 2009

Despre detergentii pe care-i scoti de sub fusta...


15 minute mi-am petrecut si eu azi in fata televizorului deschis si mi-a fost dat sa vad 3 reclame consecutive la diverse produse care scot ca prin farmec pete de cafea, iarba, ulei etc. Fie ca sunt reclame la detergenti de rufe, inalbitori sau produse de curatat gen Cillit Bang, Mr. Proper, alte minunatii, e musai ca ele sa urmareasca un scenariu tipic, in care apare o mama/matusa/prietena sau un nene cu sau fara muschi care are la ea/el o cutie cu detergentul respectiv. Da, stiu..ca publicitatea la detergenti este mega plictisitoare si 99% din ce vedem noi in Romania sunt niste povesti penibile si trase de par incat iti vine sa-ti torni detergent de vase pe televizor, dar mi-e frica sa ma gandesc ce o fi in capul alora care fac astfel de spoturi. De unde plm scoate aia sticla de Perwoll cand se afla la o petrecere de seara, intr-un club :O Come ON. Oamenii aia chiar nu gandesc niciun pic scenariile astea incredibil de ireale.... Ce persoana normala la cap se duce la un party cu detergentul la ea sau la recitalul lui fi-su ca sa scoata din sacosa sticla cu balsam de rufe? Sau cine intra in casa ta si incepe sa-ti zica "Dar vai, ce podele murdare ai! Incearca plmxxxxL!!!" Asa isi propun ei oare sa-si atraga consumatorii sau poate si-au stabilit vreun public tinta foarte credul sau pur si simplu retardat. D-asta am rezistat eu doar 15 minute.

as prefera o reclama ca cea din foto....

marți, 20 ianuarie 2009

criza personala de plumb afecteaza rulmentii cranieni

Sunt momentele de panica in care nu te regasesti orice ai face si oriunde te-ai duce, in minte iti rasuna o melodie pe repeat, te substitui prosteste si neverosimil unui personaj de film/carte si incerci sa te eliberezi pentru cateva momente de viata ta...revii, te intrebi pana cand o sa dureze si ce vei face dupa?
Te macina incertitudinea, dar preferi sa dormi in latenta ta pastorala decat sa pui mana pe un ciocan si sa bati un cui, sa fixezi podeaua de lemn..putin putrezita, dar prea "trecuta prin viata ta" ca sa o schimbi. nu stii incotro te indrepti, nu ai viziunea unui bun manager strateg al propriei existente, nu ai nici cea mai vaga idee despre ziua de maine, despre 1 februarie sau despre ce esti tu, in esenta, la cei 20 si 2 de ani.
Te scufunzi in prioritati absurde, in decizii temporare, intr-o multumire de sine stearpa...si la sfarsit te intrebi "de unde sa-ncep?" De fapt, ti-e frica sa ramai in anonimat, dar ti-e si mai frica sa incerci sa scapi. Poate ca ideea de moarte te-ar incuraja putin, dar tu stii ca esti invincibil aici, tu stii ca tie nu ti se poate intampla niciodata. Filozofeala de cafea..e pentru oricine, criza in schimb, doar pentru cei care cred in ea cu adevarat;)

...un fragment de concluzii de cirese putrede rupt din copacul tradarii, in care se agata broastele ruginite din burta mea de plumb.

ti-ai pierdut timpul degeaba, fugi dupa el! ACUM!!!!!!


vineri, 16 ianuarie 2009

Coolio. ro - inspiratia ta pentru cadoul meu


"Ce ti-ai luat misto in ultima vreme?" te intreaba site-ul Coolio.ro. Am auzit despre acest proiect la Radio Guerrila si am intrat sa vad cu se "mananca". Coolio este un site pe care orice internaut isi poate face un cont si poate posta ce cadouri a primit in ultima vreme, ce si-a mai cumparat (de la chiloti si genti pana la gadgeturi), ce ar vrea sa primeasca de ziua lor (Wishlist) sau ce ar dori sa-si achizitioneze pe viitor. Mi se pare un site eficient, nu doar ca i-ar ajuta pe prietenii tai sa stie exact la ce cadou visezi de ziua ta, dar este si un bun market research, te ajuta sa compari preturi, obiecte, magazine. Are un pic de snobism la mijloc, dar lasand asta la o parte, coolio este chiar o sursa reala de inspiratie, mai ales, ca din ce am vazut pana acum, sunt lucruri (primite, dorite sau visate) foarte tari, definitorii pentru anumite personalitati si pasiuni. Evident ca nu o sa imi pun acum la wishlist ca vreau casa cu etaj si piscina si o masina sport, dar as putea pune poza unei console wii, sau a unei genti, sau a unei placi de snowboard sau mai stiu eu ce iti doreste fiecare (realizabil dpdv financiar).
Coolio functioneaza pe principiul I give u tips, u give me what i want. Tuturor ne place sa ne uitam in ograda altuia -ce si-a mai luat unu', altu', ne place sa fim oarecum la moda, sa fim "cool", e un proiect practic si interesant, sper sa prinda ideea. Oricum, faceti o vizita. E fun!

joi, 15 ianuarie 2009

Aurolacii din Bucuresti, urmasii lui Mihai Viteazul

Orasul meu drag: Bucuresti. Intr-o seara, pe la Universitate, aurolacii imprumuta din puterea lui Mihai Viteazul. Probabil ca aveau si ei vreun trip, ca la orele de istorie nu cred sa fi ajuns vreodata. Oricum, imi creste inima-n mine cand vad o metafora transpusa in realitate: da, cocalarii, aurolacii si tiganii conduc tara asta. Pacat de Mishu din imagine..

(sa ignoram comentariul)


REALITATEA.NET - Bucuresti: Aurolacii pe statuia lui Mihai Viteazu

Sursa: martor ocular-Realitatea.net

luni, 12 ianuarie 2009

Sinceeer...Atacul jointului gigant !

Am ajuns sa citesc niste forumuri cu pareri "for & against drugs", apoi din link in link....am dat peste nebuni care-si "fumeaza banii" dintr-un foc ;) Si sunt multe astfel de cazuri de "How High" in versiune non-hollywoodiana.

Watch this!

duminică, 11 ianuarie 2009

s'il vous plait adica....daca va place..in Paris


Am revenit din orasul lui Quasimodo...acum o saptamana chiar, dar nu am avut prea mult timp de povesti pe aici, intrucat am mai lucrat si pentru un alt blog - studentesc , s-a lansat studentsonmarketing - un blog pe care scriu studentii de la Masterul MCA din SNSPA, dar asta e alta istorioara, eu va voi spune scurt despre primele impresii din Paris.
Mica excursie de sapte zile a fost o aventura in sine. Daca m-ar pune cineva sa graiesc 5 cuvinte (cu plus sau minus) pe care le asociez cu Parisul as zice, evident subiectiv, dincolo de arhicunoscutele obiective turistice si iconurile orasului : ger, turnu' Babel (includ aici negri, algerieni, japonezi, chinezi, marocani etc.) , (ffff) artistic, metrou (genial), parcari incredibil de stramte (am o poza care sa demonstreze stilul "chitors" de a parca al parizienilor).

Cu riscul de a parea vreo wannabe cunoscatoare in ale artei, trebuie sa spun ca am fost cu adevarat impresionata de arhitecutra orasului, de catedrale, de poduri, de ziduri si monumente...toate, absolut toate se terminau cu o sculptura care-ti ridica parul pe tine. Parisul arata ca un centru vechi....extins. Toate cladirile noi, mall-urile, blocurile interminabile, birourile corporatistilor si alte constructii mai recente se aflau in zonele de la "periferia" Parisului si nu IN oras, asa cum vedem in Bucuresti, o varza arhitecturala care te scarbeste si mai ca te face sa plangi. Mi-a placut asta in mod special, sa pot sa respir aerul vechi, dar atat de bine conservat, intretinut, vandut. Am mers extrem de mult pe jos in Paris, dar cred ca si mai mult cu metroul - un sistem de transport in comun absolut genial, rapid, eficient, fascinant, cu care poti strabate orasul de la un cap la altul. *cred ca merita un post intreg metroul parizian*. Sunt foarte multe de spus despre Paris, am vizitat cat am putut in aceste cateva zile..de la Luvru (sau parte din Luvru:-j) pana la Moulin Rouge (red districtul din paris :D), Invalizi si Versailles, ne-am oprit in piete faimoase Trocadero, Montmartre, Concorde, Republique, "ne-am dat" pe Champs-Elysee, am urcat in cate turnuri am gasit :p (orasul se vede minunat de sus), ne-am plimbat pe malurile Senei, pe Rue de Rivoli, cu TGV-ul din Lyon, am ajuns in ineditul Centru Pompidou, in Sacre-Coeur, in Notre-Dame (Ile de la Cite), in catacombe, in cinemauri frantuzesti, in KFC :D , in hale de "visuals", la japonezi, la indieni, la senegalezi :)) , la romani acasa, am stat de vorba cu tiganii romani care ma apostrofau ca nu am vrut sa le dau un "petite piece":| , am mancat crepe si gaufre (si sunt mare fan), am mai luat cate o pauza in 402 , mica si friguroasa camera, de pe Rue de Picardie...rapid imbibata in parfumul nostru, miros de pat si fum.

....pacat de gerul care mi-a crapat buzele si de aglomeratia insuportabila pe care cu greu cred ca o poti evita intr-un oras ca Parisul...a, da..si de Vittelul de 2,6 euro la 0.5 ;)

in rest, nu mi s-a parut un oras al iubirii si pasiunii...poate doar pentru arta, "indragosteala" aia de prin carti, poze si filme a fost usor bagata in anonimat de miile de blitzuri, de galagia asiaticilor (geezus) si de negrii omniprezenti (nu, nu sunt rasista, dar pentru mine..care ajung pentru prima oara atat de departe in Vest..n-am trecut de Austria pana acum, a fost socant sa stau in KFC, unde tot etajul 1 avea doi albi - pe noi doi. Am avut parte si de adrenalina cand ne intorceam cu metroul, pe 1 ianuarie, la ora 4 dimineata, iar vagonul nostru continea urmatoarele: 2 romani beti, 2 sparti si....vreo zece negri mititei, dar fiorosi :)) si atunci nu era de ras)...............................


domnul din imagine mi-a cantat de revelion...ah...despre noaptea obscura de 31 decembrie si cadourile primite in trenul spre casa "glow in the dark" de pe langa paris...in alt episod (interzis minorilor :D)





Cat despre el...m-a lasat sa ma joc cu artificii, mi-a cedat locul de la geam, mi-a carat bagajul, mi-a cumparat cizmulite, si-a vandut tigarile :)) , a fost cumintel si nu a zis nimic cand l-am tarat prin toate muzeele si buticurile chiar daca se plictisise...a, da..si mi-a promis sa visez in continuare.

Urmatoarea destinatie, cu masina spre Muntenegru. vreau chilleala... pana atunci:


paris, je t'aime...