Si-au trecut anii..

Bine, nu chiar anii, dar Doamne, de cand n-am mai scris aici. Saracul meu blog pititc aproape ca si-a dat duhul. Nu-i nimic, am sa-ncerc sa-l resuscitez. Multe ganduri s-au perindat pe blank-uri, dar niciunul n-a prins contur de post pe blogul meu, ci mai degraba pe un site mult mai interesant si mai citit decat mucosul meu.

Orisicat, pantofiorii de tinichea mi-au starnit placeri de cuvinte, sala de cinema obscura in care rula "Cea mai fericita fata din lume" si aerul de vara tarzie (sau asa as vrea eu sa fie) mi-au catapultat gandul fix intr-un borcan cu litere catifelate. Fara o idee anume si fara un sens prea logic, astern cateva vorbe aicea caci imi era dor de o exprimare personala dincolo de furtunile din Bucuresti, codul educatiei, pesta pulmonara sau studentii din timisoara care l-au macelarit pe bulibasa. Din amalgamul de sentimente ciudate, de tulburari si neintelegeri, oricum ramai doar tu - esti bandajul pe care-l pun pe rana...

Libertatea e departe si-ar fi fost mai indicat sa sa zica "Libertatea e ceva ce nu se atinge niciodata, dar in cautarea ei merita sa alergi toata viata"..si-atunci clar, vei da cu nasul si de fericire.

cum se scrie la ziar (virtual) Vom reveni cu amanunte.



Bitza-Razboi in doi
Asculta mai multe audio Muzica