criza personala de plumb afecteaza rulmentii cranieni

Sunt momentele de panica in care nu te regasesti orice ai face si oriunde te-ai duce, in minte iti rasuna o melodie pe repeat, te substitui prosteste si neverosimil unui personaj de film/carte si incerci sa te eliberezi pentru cateva momente de viata ta...revii, te intrebi pana cand o sa dureze si ce vei face dupa?
Te macina incertitudinea, dar preferi sa dormi in latenta ta pastorala decat sa pui mana pe un ciocan si sa bati un cui, sa fixezi podeaua de lemn..putin putrezita, dar prea "trecuta prin viata ta" ca sa o schimbi. nu stii incotro te indrepti, nu ai viziunea unui bun manager strateg al propriei existente, nu ai nici cea mai vaga idee despre ziua de maine, despre 1 februarie sau despre ce esti tu, in esenta, la cei 20 si 2 de ani.
Te scufunzi in prioritati absurde, in decizii temporare, intr-o multumire de sine stearpa...si la sfarsit te intrebi "de unde sa-ncep?" De fapt, ti-e frica sa ramai in anonimat, dar ti-e si mai frica sa incerci sa scapi. Poate ca ideea de moarte te-ar incuraja putin, dar tu stii ca esti invincibil aici, tu stii ca tie nu ti se poate intampla niciodata. Filozofeala de cafea..e pentru oricine, criza in schimb, doar pentru cei care cred in ea cu adevarat;)

...un fragment de concluzii de cirese putrede rupt din copacul tradarii, in care se agata broastele ruginite din burta mea de plumb.

ti-ai pierdut timpul degeaba, fugi dupa el! ACUM!!!!!!