ganduri de duzina

Am fost obraznica si mi-am neglijat blogul cu o nerusinare senina ca nocturna de pe Bradu. A trecut si tovarasu' Valentin, a venit si fratele Dragobete, eu am absorbit ca un burete toate pastilele si siropurile de la noua farmacie deschisa pe biroul albastru din camera. N-am mai avut demultisor o stare ...permanenta atat de letargica. Imi bubuie inima, imi doarme trupul, si m-am saturat de ceai. Imi amintesc de Ana care nu bea ceai niciodata intr-o cafenea/ceainarie pentru ca la ea ceaiul inseamna boala...ei bine, dupa zilele astea de pat, somnolenta si droguri tind sa-i dau dreptate. Mi s-a scurs energia in bucatelele de ciocolata din biscuitele din bolul, mai sa fie, tot albastru, iar camera mea, acum bacoviana, e imbujorata de hartia igienica roz ... de peste tot. Nu's vremuri doar cacacioase, ci si mucioase... Clopotul de sticla bate ora inexacta, e fragil si geamul de la nord-vest incepe sa crape...crrrrrrrrack!